O noua sansa!

E sambata si pana acum era o zi obisnuita. De 2 saptamani incoa e mai mult decat atat, e ziua de dinainte de meci. Daca cineva mi-ar fi spus ca tot ce mi s-a intamplat in ultimele doua saptamani se va petrece vreodata i-as fi spus ca e nebun ( lucru pe care il aud asa de des la adresa mea ca m-am obisnuit).  Pana acum doua saptamani seara de seara alergam, mai mult mai putin nu conta o faceam pentru ca vroiam. Apoi a venit ideea de a merge sa joc fotbal la Tortomanu un sat la vreo 9 km de Medgidia cu o echipa in Liga judeteana.

M-am prezentat la antrenament joi cu doua poze si copie dupa buletin vineri aveam legitimatie si duminica primul meci. Nu ma asteptam sa joc dar culmea am fost titular intr-un meci in care am fost Bufon (nu ala de la Juve, ca aia de la circ). Toate lucrurile la care am visat s-au intamplat duminica trecuta. Bine mai putin prestatia penibila pe care am avut-o intr-un meci pierdut cu 6-3. Manusi Reusch Guardian cele mai bune dupa parerea mea dar se pare ca eu nu m-am ridicat la inaltimea lor si am reusit sa primesc un gol de cascadorii rasului. Dupa meci au venit criticile pe care le-am luat ca atare si nu am incercat sa caut scuze pentru ca scuzele nu daau 3 puncte in clasament.

Asa ca marti la antrenament am luat mingea si am inceput sa o lovesc cu sete, sa o fac sa se duca departe, cat mai departe pentru ca degajarile mele semanau cu mingile aruncate cu mana de un pusti de 5 ani. Apoi dupa 50 de degajari care mai de care mai bune sau mai proaste, am facut ceva pregatire speciala, cateva suturi si cam asta a fost. Joi la urmatorul antrenament am renuntat la degajari, am alergat cu toata lumea, apoi cateva suturi, pregatirea speciala si in final lovituri libere de am simtit ca nu mai pot continua. Ba, chiar nu mai vedeam de obosit ce eram si tot ce aveam in minte era sangele care imi siroia din coate si umar, durerile genunchilor si bataturile de la picioare. Terenul s-a intarit. Ajuns acasa mi-a fost practic imposibil sa ma descalt. M-am intins in pat si aproape ca as fi adormit asa cum m-am asezat daca nu ma durea tot corpul.

Pana in momentul de fata au trecut aproape toate durerile, mana dreapta ma ingrijoreaza un pic dar nu e o problema. Maine am meci, ploaia nu a venit asa ca terenul va fi mai putin moale decat o placa de beton, lumea se va holba la mine si va astepta multe.  Indiferent cat de tare o voi lovi ea se va intoarce mai puternic si eu n-am fost niciodata gentleman.

Reclame

Un gând despre „O noua sansa!

  1. Evelina Rustem spune:

    nu te-am vazut niciodata jucand…asa ca astept momentul 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s