Cismigiu and comp partea I

Am citit despre cartea asta la Eve pe blog si m-am gandit s-o citesc si eu. Asa ca in fiecare seara incepand de ieri citesc cate putin in fiecare seara astazi doar ce am terminat capitolul despre „Cracanel” proful de Botanica. Normal ca nu se putea sa nu-mi starneasca amintiri placute.  Daca tot le dadeau ei porecle profilor una in special mi-a atras atentia si anume, ” Stramosul omului”, dar nu am descoperit inca cine este cel care se bucura de aceasta, sincer as prefera sa fie proful de fizica pentru ca pe mine cu gandul la al meu m-a dus. Apoi intamplarea de la ora lui Camil Petrescu mi-a adus aminte de episodul fizica clasa a 10-a. Si e cam asa:

” Proful meu de fizica, domnul Totea,  sa-l tina Dumnezeu sanatos e cel care mi-a facut in sensul bun al cuvantului „zile fripte” in liceu, el imi dadea 5 la lucrari si 8 la tabla ( erai un mic geniu daca aveai 8 la fizica la el), el m-a prins chiulind ca eu de dobitoc ce eram in loc sa plec sa ma plimb am ramas in liceu ca era prea frig, el avea o vorba mare: <<Care vreti care puteti, care nu mai ramaneti>>; gluma e gluma dar nu si la ora de fizica. Ne mai arata el ceva experimente legate de circuite electrice de ne incurcam in fire pe-acolo,  la el am vazut prima data mercurul cum alerga prin aparatele de masurare a presiunii si tot la el din cand in cand colegii cocostarci mai aprindeau o lumanare in spatele clasei.  Si cum va spuneam momentul de cotitura: clasa a 10-a semestrul I testul dinainte de teza. Aveam mecanica profu bineinteles ca ne-a dat ceva foarte incurcat de simplu ca de fiecare data ca ne chinuiam ca berbecii cu formule care mai de care mai complicate ( nu trebuia decat sa calculam ceva forte ce actioneaza asupra unui corp care se deplasa pe plan inclinat, dar na). Si vine ziua rezultatelor. Va jur ca aveam cea mai crunta raceala pe care o puteam contacta dar mi-am zis increzator: << Prietene iar n-ai facut nimic asa ca trebuie sa iei teza in piept si sa faci ca de fiecare data sa o pui bine pana o cere proful inapoi>>. Zis si facut, bolnav vai cerul si pamantul, abatut cu ochii vineti si inarmat cu servetele ma prezint la ora. Ca de obicei locul in prima banca.  Mai intai face proful o mica prezentare a faptelor, spune cum era de asteptat ca putini s-au descurcat si incepea sa sune nasol in momentul in care se opreste la mine si imi spune ca am facut o problema prin alta metoda decat ceilalti. Nu mi-a atras atentia pe moment asa ca mi-am zis ce-o fi o fi 5 sa traiasca. Si striga o multitudine de 5 cativa de 2 si 3 si apoi titanii Sofron 9 ( „Eeee Sofron-zic eu un pic bulversat ca nu-mi mai primeam o data lucrarea), ceva normal si apoi striga: ION si se ridica elementul afectat de gripa – adica eu- se indreapta usor spre catedra si se uita pe masa, se inchina, rosteste un Hai sa mor io sa nu spuna altceva de rusinea profului, se mai uita o data speriat si in din clasa aude: NOUA. Adica eu. Luasem 9 la fizica, eu care il iubeam atat de mult pe 5 ca mai mai ii faceam templu acasa.”

Cam atat pe ziua de azi. De paralela intamplarii cu „Cracanel nu va spun azi”. Mi-e somn.

Anunțuri

Un gând despre „Cismigiu and comp partea I

  1. =))) Totea =)) si eu m-am gandit la el, deci Ivo a facut cu el, eu am prins generatie mai tanara :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s