Piure cu ciuperci

3-4 portii

Ingrediente: 6-8 cartofi medii, un cub Knorr Delikat(de legume), 250 grame ciuperci, 2 cepe medii, un morcov, bulion( rosii proaspete),  piper, oregano, usturoi, ulei, margarina(vegetala).

Mod de preparare:

Piure: Se curata cartofii, se spala, se taie cubulete si se pun la fiert cu Knorr-ul pana cand cartoful poate fi patruns usor cu o furculuta. Se scurge apa, se adauga o lingura mare de margarina si se piseaza pana se obtine o pasta omogena 😛 ( ce am zis-o pe asta).

Sosul: Se pun in tigaie la calit ciupercile cu o lingura doua de ulei. Se lasa la foc mic si se amesteca incontinuu. Morcovul si ceapa se taie marunt. Dupa 5-7 minute peste ciuperci se adauga ceapa, se lasa la foc mic si se amesteca pentru a nu se lipi. Se adauga piper, oregano si usturoi dupa gust( usturoi granule sa catei taiati marunt). Cand ceapa se inmoaie se adauga 250 ml de apa si morcovii si se lasa la fiert la foc mic pana scade apa. Din apa in care am fiert cartofii se adauga un 200 ml, se pun doua linguri de bulion ( una doua rosii taiate marunt ) peste sos si se lasa la foc mic pana cand sosul devine consistent. In final se adauga cateva frunze de patrunjel si se adauga peste piure.

In speranta ca ati inteles ceva: Pofta mare! Nu abuzati! Cel mai important: SPALATI VASELE.

Sosul poate fi folosit si pentru paste.

Pentru retetele viitoare sper sa pot adauga si poze 🙂

New category: retete

Daca de pe 14 o data cu Valentinii s-a lasat si sec si postul asta m-am hotarat sa-l tin pe tot m-am gandit sa adaug si pe aici o noua categorie poate vin si in folosul altora ca mine cu micile mele tentative culinare. Dupa doua saptamani in care am mancat mai mult de pe la Carrefour snitele de soia si pateuri vegetale plus ceva paste facute saptamana trecuta azi am hotarat ca daca tot tin postul asta macar sa-l tin si sanatos nu cu 2 tone de E-uri, asa ca de azi gatesc in post. Mai de toate dupa mintea mea: piure, paste, pilaf, salate de fructe s-or gasi ele mancaruri fara carne si sanatoase si hranitoare in acelasi timp.

Ce s-o mai lungesc: care tineti post, n-aveti idei de mancaruri si va indopati cu E-uri mai mult sau mai putin vegetale de la hypermarket treceti pe la categoria: retete si poate gasiti p-acolo ceva tentant.

You will never walk alone

Ceata toata ziua. Ploaie mai dupa amiaza si vant rece de primavara. Englezii se simt bine pe vremea asta. La magazin liniste. Clientii veneau si plecau la fel cu minutele treceau. Seara urma marele meci, mare intalnire: cormoranii jucau la Bucuresti. Si totusi timpul statea in loc parca la 8 fara zece cand parca nu mai vroiau sa plece, 20:07 pleaca ultimul client si tasnesc pe culoar catre vestiar. Ma schimb repede semnez condica si dau sa fug. Meciul incepuse si Unirea ataca ( sms-urile sunt mana cereasca ). Ies pe usa si seful ma intreaba: „Cu cine tii?” – „Cu fotbalul zic eu” si pornesc intr-un sprint sustinut catre statia tramvaiului 41. Dimineata facusem 7 minute acum trebuia sa o fac mai repede. Si ajung la tramvai, urc ma asez si scot telefonul. Pe ecran SMS: „Gol Unirea” imi zicea Fane. El era deja acolo si a simtit pe propria piele umbra de speranta pe care o adusese Unirea. Tramvaiul ala parca a mers mai greu ca niciodata, de obicei zbura pe sina azi parca aluneca alene catre refugiu. Si ajung la Orsova: „Deja  egal:(„. Ne mai trebuiesc 2 goluri sa ne calificam, Unirea poate produce minunea. Trece de Plaza, incet de Moghioros. La Tricodava dau sa cobor, dar nu, mai e o statie. Ma asez pe un scaun insemnat cu rezervat pentru batrani si astept cu nerabdare sa se faca verde si sa se deschida usile. Pornesc intr-un nou sprint catre stadion aburind de rasuflarea miilor de uniti impotriva cormoranilor.

Totusi ceva se intampla. Era prea multa liniste. Ajung la poarta trec de primul control merg spre poarta R1 scanez biletul, intru si urc in graba scarile spre tribuna. Ma uit pe tabela minutul 43, scor 1-2 si incepea sa ploua. Englezii se simt bine. 20 de minute si 4 statii de tramvai a durat avantajul Unirii. Unirea alerga parca in gol iar Liverpool pasa mult prea precis ca sa poata fi invinsa. Cheliosul nordic fluiera finalul primei reprize iar Maftei&Co intra la cabine. Ploaia se intetea.

Dupa pauza Arla iese mai devreme sa exerseze priza in timp ce Ricardo si Semedo se incalzesc de zor. Meciul incepe in nota de dominare a cormoranilor iar Arla are grija ca sutul lui Steven Gerard sa nu intre. John Paul plange, ploaia se inteteste, Reina se dezmorteste iar suporterii de la tribun zero profita de existenta copertinei si se adapostesc in inaltul tribunei. Liverpool preseaza, Unirea inoata in continuare in namolul devenit tot mai potrivnic iar golul vine tot la poarta lui Arla ( Benayoun patrunde suteaza in blocaj mingea ricoseaza la Gerard care trage fara mila printre picioarele lui Maftei, mingea trece parca prin Arla si se opreste linistita in plasa portii ( acolo se simte cel mai bine ). Steven ridica mana dreapta spre cer si dedica golul lui John Paul care acum zambeste, cerul se limpezeste si ploaia se linisteste. Levy schimba ( Ricardo in locul lui Paraschiv si mai apoi Semedo pentru Onofras). Finalul aduce mai multa rautate din partea Unirii, dar si imprecizie in aceeasi masura  Fernandes, Semedo si Bilasco se intrec in ratari imposibile, Bordeianu merge ca pe bulevard, Steven paseaza fiecare minge la fel de serios si precis plus de asta intra sanatos la Semedo cu riscul de a se accidenta iar Liverpool face pressing cu trei oameni la omul cu mingea chiar si la 3-1. Liverpool paseaza Unirea alearga. Si s-a repetat procesul vreo 4 minute la rand timp in care Unirea nu a atins mingea. Frunza este eroul pleaca pe contraatac insa se impotmoleste la 25 de metri lateral de poarta lui Reina. Liverpool paseaza, Gerard suteaza din unghi, Arla se opune si momentul magic incepe.

Hold on. Stand for aplause! Stand for aplause! YOU WILL NEVER WALK ALONE! se aude din piepturile a o mie de englezi. Aplauze din partea a 20.000 de romani. Multumim Unirea. Rest In Peace John Paul. Keep walking Steven. Liiiiiiiiiiiiveeeeeerpoool. Liiiiveeeeeeeerpoool.